luni, 9 martie 2015

Ce sanctiuni risca angajatorul care incalca regimul de protectie a maternitatii la locul de munca si cine poate aplica aceste sanctiuni




OUG 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă prevede că protecţia maternităţii reprezintă protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la locurile lor de muncă. Art. 27 din actul normativ mai sus menţionat enumeră sancţiunile aplicabile in cazul nerespectării prevederilor privind protecţia maternităţii.

Astfel, incălcarea următoarelor dispoziţii constituie contravenţie şi se sancţionează astfel:
    a) încălcarea dispoziţiilor privind obligatia angajatorului de a adopta măsurile necesare, astfel încât să prevină expunerea salariatelor la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea si ca acestea să nu fie constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătăţii sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz, privind obligatia angajatorului ca pentru toate activităţile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenţi, procedee şi condiţii de muncă, să evalueze anual, precum şi la orice modificare a condiţiilor de muncă natura, gradul şi durata expunerii salariatelor, în scopul determinării oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor şi oricărei repercusiuni asupra sarcinii ori alăptării, sa consemneze rezultate evaluarii în rapoarte scrise, să înmâneze o copie sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor si sa informeze în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de muncă, precum şi asupra drepturilor lor legale, privind obligatia angajatorului care a fost anunţat în scris de către o salariată că este gravidă, a născut recent sau alăptează acesta de a instiinta medicul de medicina muncii, precum şi inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui rază îşi desfăşoară activitatea, privind obligaţia angajatorului de a păstra confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei, privind obligatia angajatorului de a modifica locul de muncă respectiv, astfel încât să li se asigure salariatelor gravide sau care au nascut recent, la intervale regulate de timp, pauze şi amenajări pentru repaus în poziţie şezândă sau, respectiv, pentru mişcare, priving obligatia angajatorului de a acorda salariatelor care alăptează, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului, sau, la cererea salariatelor, înlocuirea pauzeor pentru alăptare cu reducerea duratei normale a timpului de muncă cu două ore zilnic, privind obligatia angajatorului de a include in regulamentele interne ale unităţilor măsuri privind igiena, protecţia sănătăţii şi securitatea în muncă a acestora, în conformitate cu actele normative în vigoare, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei;
    b) încălcarea dispoziţiilor privind obligatia angajatorului de a modifica în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă aferent salariatelor care sunt gravide, au născut recent sau alăptează, sau, dacă nu este posibil, de a le repartiza la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea lor, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale, privind obligatia angajatorului, sau, daca nu este posibil, de a acorda concediu de risc maternal, înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, salariatelor gravide si după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatelor care au născut recent sau alăptează, în cazul în care nu solicită concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani, privind obligatia angajatorului de a reduce cu ¼  durata normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pentru salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, privind obligatia angajatorului de a nu obliga salariatele gravide, care au nascut recent ori care alapteaza să desfăşoare muncă de noapte si de a transfera aceste salariate, in cazul în care sănătatea le este afectată de munca de noapte, la un loc de muncă de zi, cu menţinerea salariului de bază brut lunar, privind obligatia angajatorului de a nu  dispune încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul salariatei care este gravida, a nascut recent sau alapteaza, din motive care au legătură directă cu starea sa, al salariatei care se află în concediu de risc maternal, concediu de maternitate, concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani ori concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani, si cu până la 6 luni după revenirea salariatei în unitate, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale corespunzătoare se fac de către inspectorii de muncă, de către personalul împuternicit al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, de personalul împuternicit din casele judeţene de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale si de personalul împuternicit din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Despre autor
Dana Ionescu este Legal Manager al Adecco, avand peste 15 ani de experienta in domeniul juridic. Este specializata in legislatia muncii, acoperind aspecte legate de contracte colective de munca, regulamente si politici interne, contracte individuale de munca, restructurari si transferuri de personal. Are o vasta experienta in dreptul contractual, acordand si consultanta in proceduri de negociere, conciliere si recuperare de debite. A fost implicata in tranzactii complexe cu privire la capitalul social, detinand cunostinte temeinice privind dreptul societar.

Contact:
Dana Ionescu | Legal Manager
Mob: + 40 721188450

joi, 19 februarie 2015

Obligativitatea inscrierii pe tichetele de masa a datelor de identificare ale salariatilor



Conform HG 23/2015 privind normele de aplicare a Legii 142/2015 privind tichetele de masa, s-a decis ca tichetele de masa emise vor fi obligatoriu personalizate de catre unitatea emitenta cu numele, prenumele si CNP-ul salariatului si in vederea aplicarii corespunzatoare a acestei norme, exista obligativitatea ca angajatorii sa trimita aceste informatii unitatilor emitente:

art. 3 alin (1) Contractul pentru achiziţionarea tichetelor de masă, încheiat între angajator şi unităţile emitente, cuprinde cel puţin următoarele clauze, în funcţie de suportul utilizat pentru emiterea tichetelor de masă, referitoare la: g) obligaţia angajatorilor de a colecta de la salariaţii lor şi de a transfera către unităţile emitente toate datele personale şi informaţiile referitoare la salariaţi care sunt necesare pentru emiterea, utilizarea, procesarea şi decontarea tranzacţiilor cu tichete de masă;

art. 33 Unităţile emitente au obligaţia de a tipări, pe imprimatul reprezentând tichetul de masă pe suport hârtie, numele şi prenumele, precum şi codul numeric personal al salariatului îndreptăţit să utilizeze tichetul de masă, cu excepţia tichetelor de masă pe suport hârtie acordate donatorilor de sânge în baza legislaţiei speciale privind drepturile şi obligaţiile donatorilor de sânge, precum şi a tichetelor de masă pe suport hârtie acordate în alte situaţii prevăzute prin alte legi speciale.”


Despre autor
Dana Ionescu este Legal Manager al Adecco, avand peste 15 ani de experienta in domeniul juridic. Este specializata in legislatia muncii, acoperind aspecte legate de contracte colective de munca, regulamente si politici interne, contracte individuale de munca, restructurari si transferuri de personal. Are o vasta experienta in dreptul contractual, acordand si consultanta in proceduri de negociere, conciliere si recuperare de debite. A fost implicata in tranzactii complexe cu privire la capitalul social, detinand cunostinte temeinice privind dreptul societar.

Contact:
Dana Ionescu | Legal Manager
Mob: + 40 721188450

miercuri, 18 februarie 2015

Egalitatea de tratament intre salariatii proprii si cei temporari

Egalitatea de tratament intre salariatii proprii si cei temporari 



Desi legea 12/2015 – ultima modificare a Codului Muncii - a starnit controverse datorita unei completari privind egalitatea de salariu intre un salariat temporar si un salariat propriu al utilizatorului:
art.92 (3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar
prevederea nu este in esenta sa una noua, ci reprezinta doar o includere in Codul Muncii a unei prevederi legale care a existat si pana acum, mai precis:
art. 11 alin 3 din HG 1256/2011 Condiţiile de bază de muncă şi de angajare referitoare la durata timpului de lucru, munca suplimentară, repausul zilnic şi săptămânal, munca de noapte, concediile şi sărbătorile legale şi salarizarea aplicabile salariaţilor temporari sunt, pe durata misiunii de muncă temporară la un utilizator, cel puţin acelea care s-ar aplica salariaţilor în cazul în care aceştia ar fi fost recrutaţi direct de către utilizatorul respectiv pentru a ocupa acelaşi loc de muncă. 
Toate condiţiile de bază de muncă şi de angajare stabilite prin legislaţie, regulamentul intern, contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi prin orice alte reglementări specifice aplicabile utilizatorului sunt aplicabile în mod direct şi salariaţilor temporari pe durata misiunii de muncă temporară.”

Avand in vedere faptul ca agentul de munca temporara nu are acces la salariile angajatilor utilizatorului, acesta din urma este singurul in masura sa se asigure ca exista egalitatea de tratament intre salariatul propriu si cel temporar: 
“art. 19 din HG 1256/2011 Utilizatorul salariaţilor temporari are următoarele obligaţii: d) să asigure salariaţilor temporari aceleaşi drepturi cu cele ale salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă la utilizator”.


Despre autor
Dana Ionescu este Legal Manager al Adecco, avand peste 15 ani de experienta in domeniul juridic. Este specializata in legislatia muncii, acoperind aspecte legate de contracte colective de munca, regulamente si politici interne, restructurari si transferuri de personal. Are o vasta experienta in dreptul contractual, acordand consultanta in negocierea contractelor, conciliere si recuperare de debite. A fost implicata in tranzactii complexe cu privire la capitalul social, detinand cunostinte temeinice de drept societar.

Contact:
Mob: + 40 721188450

marți, 28 octombrie 2014

Legislatia pe intelesul tuturor: Pensia de urmaş

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și HG nr. 257/2011, care reprezinta normele de aplicare a legii pensiilor, reglementeaza conditiile ce trebuie indeplinite pentru a beneficia de pensia de urmaş precum şi durata acordarii acesteia. Iată care sunt acestea:

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaş astfel:
  • până la vârsta de 16 ani;
  • dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
  • pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile de mai sus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş astfel:
  • pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de min 15 ani;
  • daca durata a fost de min 10 ani, cuantumul pensiei se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
  • indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de min 1 an.
  • indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.
  • daca nu îndeplineşte condiţiile de mai sus beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut
  • daca are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut
  • daca soțul supraviețuitor are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Toate cele bune|Best regards,

Dana Ionescu este Legal Manager la Adecco România


joi, 23 octombrie 2014

Legislația pe înțelesul tuturor: raportare locuri vacante și ocupate într-o companie

Potrivit legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, angajatorii au obligaţia să comunice agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în a căror rază îşi au sediul, respectiv domiciliul, toate locurile de muncă vacante. HG nr. 174 din 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 definește locurile de muncă vacante ca fiind cele devenite disponibile ca urmare a încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, precum şi locurile de muncă nou-create. 

Termenul de comunicare a locurilor vacante se împlineşte la sfârşitul celei de a 5-a zile lucrătoare, ora 24,00, din perioada de 5 zile lucrătoare de la vacantarea locului de muncă. 

Perioada respectivă se calculează începând cu data vacantării, respectiv creării locului de muncă, în situaţia în care această dată nu este declarată zi nelucrătoare, sau cu prima zi lucrătoare, în situaţia în care vacantarea locului de muncă s-a realizat într-o zi declarată nelucrătoare.

Și locurile de muncă ocupate se raportează către aceleași instituții publice. Termenul de raportare se împlineşte la sfârşitul primei zile lucrătoare, ora 24,00, următoare datei în care s-a ocupat locul de muncă în condiţiile legii.

Raportarile locurilor vacante şi ale celor ocupate se vor face pe suport hârtie sau în format electronic, conform formularelor prevăzute in normele metodologice. Prin format electronic se înţelege suport magnetic, e-mail ori serviciul on-line pentru comunicarea locurilor de muncă vacante sau ocuparea acestora oferit de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Nedepunerea raportărilor se sanctionează cu amenda 3.000-5.000 lei.


Dana Ionescu este Legal Manager la Adecco România



duminică, 5 octombrie 2014

Adecco, Nestlé şi partenerii săi vor crea peste 100,000 de oportunităţi de angajare în Europa

Aproximativ 200 de companii si-au unit forţele in cadrul Nestlé’s Alliance for YOUth, iniţiată de Nestlé, pentru a aborda problema şomajului în rândul tinerilor din Europa, luându-şi angajamentul să creeze în urmatorii ani peste 100,000 de oportunităţi destinate tinerilor.
In contextul în care creşterea economică este fie prea mica, fie lipseste, Alliance for YOUth se angajează să lucreze mână în mână cu legiuitorii şi cu sectorul educaţional pentru a spori atât gradul de eligibiliate a tinerilor pentru angajare, cât şi numărul locurilor de muncă disponibile.
“Reunind peste 200 de companii europene, Alliance for YOUth este primamişcare pan-europeană iniţiată de mediul de afaceri, care îşi ia angajamentul să ajute tinerii să fie mai pregătiţi pentru intrarea în mediul profesional şi să-şi sporescă şansele de angajare într-o piaţă a muncii dificilă”, a spus Laurent Freixe, CEO Nestlé Europe.
Perspectiva tinerilor
Conform unui sondaj realizat de Nielsen, 23% din tinerii europeni percep şomajul ca pe cea mai mare problemă a societăţii în următorii 10 ani. Sondajul a fost realizat în vederea formării Alianţei.
Aproximativ 55% dintre cei chestionaţi, care erau şomeri la momentul respectiv, au declarat ca guvernele au cea mai mare vină în această situaţie pentru ca nu au rezolvat problema lipsei de oportunităţi de angajare.
La sondaj au participat în jur de 2,000 de tineri din Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Spania, cu vârste intre 18 si 29 de ani. Sondajul arată, de asemenea, că 40% dintre cei in segmentul de vârsta 21 – 24 de ani se tem că perspectivele de angajare din ţările lor nu sunt bune în următoarele 12 luni.
Angajamentul Alliance for YOUth
Companiile din cadrul Alliance for YOUth şi-au luat angajamentul să dezvolte un număr de iniţitive comune, dar şi individuale, pentru a le oferi tinerilor experienţe relevante şi stagii de pregătire, generând împreună peste 100,000 de locuri de muncă şi oportunităţi de training.
Nestlé a creat aproape 8.000 de oportunităţi în ultimele 8 luni.
În plus, companiile îşi vor mobiliza angajaţii să se implice în acţiuni comunitare prin care să-i ajute pe tineri să fie mai pregătiţi, oferindu-le sfaturi practice, analiza CV-ului şi pregatirea interviului de angajare. 
Partenerii Alliance for YOUth vor fi membri activi în Alianţa Europeană pentru Ucenicie a Comisiei Europene, promovând programele de ucenicie şi stagiu din pozitia de ambasadori activi ai formării vocaţionale în Europa.
Parteneri globali şi locali in Europa
În luna iunie, alături de 14 parteneri de afaceri europeni şi 13 parteneri portughezi, Nestlé  a lansat  Alliance for YOUth la Lisabona. Alţi parteneri de afaceri la nivel local vor fi anunţaţi pe 18 septembrie.
Printre firmele fondatoare se numără recrutatorul Adecco, asiguratorul AXA, grupul alimentar internaţional Cargill, grupurile logistice CHEP şi DS Smith, consultanţii Ernst & Young, reţeaua socială Facebook şi firma de parfumuri Firmenich.
Firma de IT Google, grupul de cercetare de piaţă Nielsen, grupul de comunicare Publicis, firma de tehnologie Salesforce, platforma Twitter şi firma de avocatură White & Case au semnat de asemenea înscrierea în Alianţă.
Alliance for YOUth este al 4-lea pilon al iniţiativei europene pentru angajarea tinerilor Nestlé Needs YOUth, lansată la Atena în noiembrie launched in Athens in noiembrie 2013.

miercuri, 10 septembrie 2014

Denigrarea unui competititor si deturnarea clientelei – sanctionate cu amenda


Modificarile aduse legii privind combaterea concurentei neloiale si a altor acte in domeniul protectiei concurentei, publicate in luna august 2014,  interzic si sanctioneaza urmatoarele practici de concurenta neloiala:

  • denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizata prin comunicarea ori raspandirea de catre o intreprindere sau reprezentantul/angajatul sau de informatii care nu corespund realitatii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natura sa ii lezeze interesele;
  • deturnarea clientelei unei intreprinderi de catre un fost sau actual salariat/reprezentant al sau ori de catre orice alta persoana prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva intreprindere a luat masuri rezonabile de asigurare a protectiei acestora si a caror dezvaluire poate dauna intereselor acelei intreprinderi;
  • orice alte practici comerciale care contravin uzantelor cinstite si principiului general al bunei-credinte si care produc sau pot produce pagube oricaror participanti la piata.

Firmele care utilizeaza aceste practici anticoncurentiale risca de azi amenzi de la 5.000 la 50.000 de lei, iar persoanele fizice pot primi amenzi cuprinse intre 1.000 si 5.000 de lei.

Noile modificari introduc si definitia concurentei loiale: situatia de rivalitate de piata in care fiecare intreprindere incearca sa obtina simultan vanzari, profit si/sau cota de piata, oferind cea mai buna combinatie practica de preturi, calitate si servicii conexe, cu respectarea uzantelor cinstite si a principiului general al bunei-credinte.


Dana Ionescu este Legal Manager la Adecco România